Este posibilă o prezență ridicată la alegerile locale, în condiții de pandemie?

loading...

Potrivit datelor furnizate de Consiliul Europei, din 15 martie și până în prezent, trebuiau organizate, în cele 47 de state membre, aproximativ 40 de consultări electorale (alegeri prezidențiale, parlamentare, regionale, locale, referendumuri etc.). Dintre acestea, cam jumătate au fost amânate sau anulate, inclusiv alegerile noastre locale, iar jumătate au fost organizate la termen, adică în perioadă de pandemie. Dintre cele organizate la termen, 10 au avut loc în ultimele aproximativ 70 de zile. Iau în considerare acest reper al ultimelor două luni deoarece este mai relevant pentru scopul analizei noastre și anume o evaluare a prezenței la alegerile noastre locale din 27 septembrie, pornind de la experiențe similare din alte state, dar relativ apropiate în timp (ultimele două luni, precum și de la datele relevate de sondajele de opinie).

Marea dilemă cu care s-au confruntat țările care au organizat alegeri în vremuri de pandemie, așa cum se va întâmpla și la noi cu ocazia alegerilor locale și parlamentare, a fost numărul de persoane care se vor prezenta la vot și, în funcție de acest criteriu, cum va fi afectată calitatea democrațiilor și legitimitatea viitorilor reprezentanți.


Weekend-ul care tocmai s-a încheiat a prilejuit organizarea de alegeri regionale în Germania – zona Renania de Nord și Westfalia (13 septembrie 2020). Spre surprinderea multora, acest scrutin s-a bucurat de o prezență ridicată,
peste cea de la alegerile europarlamentare de anul trecut din aceeași regiune, unii observatori remarcând formarea de cozi în fața sectiilor de votare. În paralel cu prezența mare la urne, a crescut puternic și numărul de voturi exercitate prin corespondență, o procedură care trebuie luată clar în considerare și pe teritorul României, după modelul aplicat în diaspora.

Alegerile parlamentare din Muntenegru, organizate la data de 30 august 2020, au surprins o mobilizare la urne record de 76%, cea mai mare de până acum pentru un asemenea scrutin.

Evident, fiecare țară are propriile particularități culturale și tradiții ale participării politice, precum și o mulțime de alți factori care contribuie la influențarea prezenței. O creștere a prezenței la urne în alte țări nu indică în mod obligatoriu o tendință generală care ar putea previziona un fenomen similar la alegerile locale din 27 septembrie din România. Dar este o variabilă care nu poate fi ignorată.Dacă analizăm prezența la urne în țara noastră la consultările electorale de anul trecut, constatăm un nivel relativ normal la alegerile prezidențiale și un record de prezență la alegerile europarlamentare; e adevărat într-un context de maximă încărcătură emoțională.

În ceea ce privește alegerile locale care vor avea loc peste mai puțin de două săptămâni, marile necunoscute sunt nivelul participări și structura socio-demografică a prezenței la vot. În sondajele de opinie realizate de INSCOP Research, persoanele intervievate declară niveluri foarte ridicate de prezență, mai mari chiar decât în cazul altor sondaje realizate de INSCOP pentru alte scrutine electorale. Evident că asemenea răspunsuri sunt oarecum în contradicție cu anxietatea indusă de contextul pandemic. Chiar și testarea prezenței la vot pe un scenariu de creștere a numărului de infectări arată niveluri destul de ridicate de prezență declarată de participanții la sondaj. Însă, într-o asemenea situație de risc sanitar, disonanța dintre declarațiile respondenților și comportamentul lor efectiv din ziua votului ar putea fi mai mare decât în mod obișnuit. Dacă nu cumva, ne vom confrunta cu o surprinză, de genul celor cu care alegătorii români ne-au tot obișnuit în ultimii ani, și ne vom trezi cu o prezență neașteptată la vot.

Sursă: PS News

The post Este posibilă o prezență ridicată la alegerile locale, în condiții de pandemie? appeared first on The Trust Word.

Written by 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *